Cuprins:

1. Tranziția de la 3 somnuri la 2 somnuri de zi
2. Tranziția de la 2 somnuri la 1 somn pe zi
3. Tranziția de la 1 somn la niciun somn pe zi

Somnurile de zi joacă un rol foarte important în viața bebelușului nostru.

De cele mai multe ori și somnul de noapte este afectat dacă cel de zi nu este unul de calitate.

Ca un prim sfat, înainte de a lucra la somnul de zi, este bine să ne asigurăm ca cel de noapte durează măcar 10-12 ore.

Acest lucru îl putem face prin sleep training, ca somnul să fie neîntrerupt și de calitate.

Ca un somn de zi sau nap să fie odihnitor, încercăm să avem grijă (pe cât posibil) să se desfășoare în condiții optime

  • În pat sau pătuț, în funcție de cum este obișnuit bebelușul. Un somn în cărucior sau în mașină ori mereu în mișcare, nu va fi la fel de odihnitor ca cel în pat;
  • Cât mai întuneric posibil in cameră. Întunericul ajută corpul să secrete melatonină, ceea ce îl va face pe bebeluș să adoarmă mai repede și să reușească să lege ciclurile de somn. Veți observa că pentru simplul fapt că este întuneric în cameră, nap-urile pot dura mai mult și astfel bebelușul se va odihni mult mai bine. Dacă între ciclurile de somn bebelușul se trezește și vede jucăria preferată sau orice obiect ce îl poate stimula, va prefera să se joace, în loc să mai doarmă măcar încă un ciclu de somn;
  • Respectăm perioada de veghe conform vârstei copilului și începem rutina de somn cu 20 minute înainte de momentul în care acesta ar trebui sa adoarmă;
  • O rutină de somn pe care să o repetăm înainte de fiecare somn.

Totuși, deși respectăm toate cele de mai sus, apar momente în care copilul refuză să adoarmă, ceea ce poate însemna că bebelușul este pregătit să aibă mai puține reprize de somn.

Tranziția de la 3 somnuri la 2 somnuri de zi

Vârsta optimă pentru tranziția la 2 somnuri de zi este între 6-8 luni, cel mai des întalnit la vârsta de 7 luni.

Sunt bebeluși care țin de cele 2 somnuri până aproape de 9 luni și este în regulă, atâta timp cât bebelușul este vesel și odihnit.

Semnele că bebelușul este pregătit să renunțe la un somn:

  • Începe să adoarmă cu dificultate sau vom observa că pur și simplu stă treaz, pare că este odihnit (când asta nu se întampla înainte);
  • Cel de-al treilea somn este la o oră prea târzie și interferează cu somnul de noapte;
  • Încep să apară treziri matinale (5-6 dimineața) – pentru că bebelușul depășește practic norma de somn de zi, acesta își va scurta somnul de noapte și va începe să se trezească prea devreme dimineața;
  • Refuză un somn – cel mai des întâlnit, cel de-al treilea somn.

Cum facem tranziția?

  • Mărim perioada de veghe, adăugând 15 minute înainte de cele două somnuri, o dată la 3 zile;
  • Ieșim afară, facem cât mai multe activităti cu ei, pentru a-i ajuta să-și crească rezistența;
  • În cea de-a doua parte a perioadei de veghe, le facem masaj, ne jucăm cu mâinile și picioarele lor;
  • Oferim somnul de noapte mai devreme de ora obișnuită, dacă cele două somnuri de zi nu au fost de măcar 1 ora – 1:15 minute fiecare. Astfel vom evita suprastimularea și ajutăm copilul să nu acumuleze oboseală;
  • Oferim un al treilea somn sau un cat nap. Este în regulă ca în tranziție să oferim o dată la câteva zile, atunci când este nevoie, încă un somn de 30-40 minute, pentru a nu avea un bebeluș prea obosit;
  • Încercăm să aducem cele două somnuri cât mai aproape de orele biologice 9 și 13.

Tranziția de la 2 somnuri la 1 somn pe zi

Se întâmplă oricând între 13-18 luni, cel mai adesea însă la 15 luni.

Dacă se întâmplă prea devreme, trebuie să verificăm dacă nu sunt alte cauze sau nu este o falsă renunțare la un somn.

O tranziție prea timpurie poate duce la oboseală cronică pentru copilul nostru.

Este o trecere destul de grea și necesită multă răbdare din partea noastră.

Este însă o altă etapă care va trece si un semn de bucurie, căci odată cu un singur somn pe zi, copilul va dormi legat mai mult (2 ore sau chiar 3).

Semne că este pregătit pentru 1 somn de zi:

  • Începe să refuze fie somnul de dimineață, fie cel de după amiază, pentru 3-4 zile consecutiv, timp de 2 săptămâni;
  • Somnul al doilea interferează cu cel de noapte;
  • Adoarme din ce în ce mai greu la somnul de noapte;
  • Încep treziri matinale sau treziri multiple în timpul nopții;
  • Copilul pare că nu este obosit atunci când îl punem la somn sau stă chiar și o oră în pătuț fără să adoarmă.
  • Copilul începe să aibă somnuri scurte, când în mod normal nu se întâmpla asta.

Cum facem tranziția?

  • Mărim perioada de veghe, adăugând 15-20 minute înainte de somn, o dată la câteva zile. Atenție însă, nu adăugăm prea mult din prima, căci vom avea un copil prea obosit și riscăm să doarmă mai puțin la somn, contrar așteptărilor;
  • Schimbăm activitatea pe care o facem în momentul în care observăm că dă semne de somn;
  • Ieșim afară, pentru a-l ajuta să crească rezistența la somn. Avem grijă, însă, să nu adoarmă în cărucior sau în mașină;
  • Oferim o rutină mai lungă, în toată perioada de tranziție. De multe ori, o conectivitate mai lungă și mai bună poate ajuta copilul să treacă mai ușor prin această perioadă grea;
  • Ora de culcare de noapte poate fi devreme, pentru a recupera în timpul nopții cel de-al doilea somn pe care în timpul zilei îl refuză.

Pentru un copil care deja reușește să adoarmă independent până la această vârstă, trecerea poate fi mai ușoară, va reuși să lege mai multe cicluri de somn fără prea mult ajutor și în scurt timp să doarmă legat peste 2 ore.

Însă chiar și în cazul lui, obișnuit cu faptul că în mod normal va mai avea parte de o repriză de somn, se poate trezi după 1 oră.

În această situație, îl putem lăsa să se linișteasca singur măcar 15 minute, pentru a-i oferi șansa de a readormi și astfel va învăța să doarmă legat cel puțin 2 ore.

Este nevoie însă de timp, răbdare și consecvență.

Tranziția de la 1 somn la niciun somn pe zi

Se poate întâmpla oricând între 3 și 6 ani.

Până la vârsta de 4 ani, cca 50% dintre copii au nevoie de somnul de prânz, chiar dacă acesta poate dura mai puțin.

Nevoia somnului de prânz este strâns legată de durata somnului de noapte.

Dacă acesta doarme în jur de 11-12 ore noaptea, copilul va renunța la somnul de prânz cu ușurință până la vârsta de 3,5 ani.

Înainte de a renunța complet la somnul de prânz, este bine să ne asigurăm că nu au fost anumite evenimente în viața copilului nostru care să-l facă să nu-și mai dorească să doarmă la prânz, cum ar fi:

  • Apariția unui frățior/surioară;
  • Mutarea într-o nouă locuință;
  • Un eveniment important ce a avut loc în ultima perioadă și asta îl face să-și dorească să nu mai rateze nimic;
  • Renunțarea la pampers;
  • Mutarea prea timpurie din pătuț la un pat de toddler – vom face această schimbare când își dorește copilul, când va cere el acest lucru, altfel va fi extrem de curios să coboare din pat pentru a exploata mai mult și astfel să rateze somnul de prânz.

Semne că este pregătit să renunțe la somnul de zi:

  • Copilul nu pare obosit în momentul în care îl punem la somn;
  • Îi este din ce în ce mai greu să adoarmă la somnul de prânz;
  • Dacă doarme totuși la prânz, adoarme foarte greu la somnul de seară sau nu pare obosit;
  • Sare peste somnul de zi fără să fie morocănos, agitat sau mult prea obosit la primele ore ale serii;

Cum facem tranziția?

  • O perioadă de timp oferim un somn de noapte mai devreme decât ora obișnuită de somn, pentru a evita oboseala;
  • Oferim o perioadă de liniște la prânz, chiar dacă nu doarme, să se facă trecerea cât mai lin;
  • Putem construi împreună un set de reguli de somn, care să includă programul și rutina de somn.

Dacă ai nevoie de ajutor în gestionarea programului sau schimbarea metodei de adormire, programează o consultație de o oră aici, pe prima pagină.