Nani Nani Bebelus

Categorie: Între 4 și 8 luni

  • Tranzitii de somn : de la 3 la 2 somnuri, de la 2 somnuri la 1 somn si de 1 somn la fara somn in timpul zilei

    Tranzitii de somn : de la 3 la 2 somnuri, de la 2 somnuri la 1 somn si de 1 somn la fara somn in timpul zilei

    Cuprins:

    1. Tranziția de la 3 somnuri la 2 somnuri de zi
    2. Tranziția de la 2 somnuri la 1 somn pe zi
    3. Tranziția de la 1 somn la niciun somn pe zi

    Somnurile de zi joacă un rol foarte important în viața bebelușului nostru.

    De cele mai multe ori și somnul de noapte este afectat dacă cel de zi nu este unul de calitate.

    Ca un prim sfat, înainte de a lucra la somnul de zi, este bine să ne asigurăm ca cel de noapte durează măcar 10-12 ore.

    Acest lucru îl putem face prin sleep training, ca somnul să fie neîntrerupt și de calitate.

    Ca un somn de zi sau nap să fie odihnitor, încercăm să avem grijă (pe cât posibil) să se desfășoare în condiții optime

    • În pat sau pătuț, în funcție de cum este obișnuit bebelușul. Un somn în cărucior sau în mașină ori mereu în mișcare, nu va fi la fel de odihnitor ca cel în pat;
    • Cât mai întuneric posibil in cameră. Întunericul ajută corpul să secrete melatonină, ceea ce îl va face pe bebeluș să adoarmă mai repede și să reușească să lege ciclurile de somn. Veți observa că pentru simplul fapt că este întuneric în cameră, nap-urile pot dura mai mult și astfel bebelușul se va odihni mult mai bine. Dacă între ciclurile de somn bebelușul se trezește și vede jucăria preferată sau orice obiect ce îl poate stimula, va prefera să se joace, în loc să mai doarmă măcar încă un ciclu de somn;
    • Respectăm perioada de veghe conform vârstei copilului și începem rutina de somn cu 20 minute înainte de momentul în care acesta ar trebui sa adoarmă;
    • O rutină de somn pe care să o repetăm înainte de fiecare somn.

    Totuși, deși respectăm toate cele de mai sus, apar momente în care copilul refuză să adoarmă, ceea ce poate însemna că bebelușul este pregătit să aibă mai puține reprize de somn.

    Tranziția de la 3 somnuri la 2 somnuri de zi

    Vârsta optimă pentru tranziția la 2 somnuri de zi este între 6-8 luni, cel mai des întalnit la vârsta de 7 luni.

    Sunt bebeluși care țin de cele 2 somnuri până aproape de 9 luni și este în regulă, atâta timp cât bebelușul este vesel și odihnit.

    Semnele că bebelușul este pregătit să renunțe la un somn:

    • Începe să adoarmă cu dificultate sau vom observa că pur și simplu stă treaz, pare că este odihnit (când asta nu se întampla înainte);
    • Cel de-al treilea somn este la o oră prea târzie și interferează cu somnul de noapte;
    • Încep să apară treziri matinale (5-6 dimineața) – pentru că bebelușul depășește practic norma de somn de zi, acesta își va scurta somnul de noapte și va începe să se trezească prea devreme dimineața;
    • Refuză un somn – cel mai des întâlnit, cel de-al treilea somn.

    Cum facem tranziția?

    • Mărim perioada de veghe, adăugând 15 minute înainte de cele două somnuri, o dată la 3 zile;
    • Ieșim afară, facem cât mai multe activităti cu ei, pentru a-i ajuta să-și crească rezistența;
    • În cea de-a doua parte a perioadei de veghe, le facem masaj, ne jucăm cu mâinile și picioarele lor;
    • Oferim somnul de noapte mai devreme de ora obișnuită, dacă cele două somnuri de zi nu au fost de măcar 1 ora – 1:15 minute fiecare. Astfel vom evita suprastimularea și ajutăm copilul să nu acumuleze oboseală;
    • Oferim un al treilea somn sau un cat nap. Este în regulă ca în tranziție să oferim o dată la câteva zile, atunci când este nevoie, încă un somn de 30-40 minute, pentru a nu avea un bebeluș prea obosit;
    • Încercăm să aducem cele două somnuri cât mai aproape de orele biologice 9 și 13.

    Tranziția de la 2 somnuri la 1 somn pe zi

    Se întâmplă oricând între 13-18 luni, cel mai adesea însă la 15 luni.

    Dacă se întâmplă prea devreme, trebuie să verificăm dacă nu sunt alte cauze sau nu este o falsă renunțare la un somn.

    O tranziție prea timpurie poate duce la oboseală cronică pentru copilul nostru.

    Este o trecere destul de grea și necesită multă răbdare din partea noastră.

    Este însă o altă etapă care va trece si un semn de bucurie, căci odată cu un singur somn pe zi, copilul va dormi legat mai mult (2 ore sau chiar 3).

    Semne că este pregătit pentru 1 somn de zi:

    • Începe să refuze fie somnul de dimineață, fie cel de după amiază, pentru 3-4 zile consecutiv, timp de 2 săptămâni;
    • Somnul al doilea interferează cu cel de noapte;
    • Adoarme din ce în ce mai greu la somnul de noapte;
    • Încep treziri matinale sau treziri multiple în timpul nopții;
    • Copilul pare că nu este obosit atunci când îl punem la somn sau stă chiar și o oră în pătuț fără să adoarmă.
    • Copilul începe să aibă somnuri scurte, când în mod normal nu se întâmpla asta.

    Cum facem tranziția?

    • Mărim perioada de veghe, adăugând 15-20 minute înainte de somn, o dată la câteva zile. Atenție însă, nu adăugăm prea mult din prima, căci vom avea un copil prea obosit și riscăm să doarmă mai puțin la somn, contrar așteptărilor;
    • Schimbăm activitatea pe care o facem în momentul în care observăm că dă semne de somn;
    • Ieșim afară, pentru a-l ajuta să crească rezistența la somn. Avem grijă, însă, să nu adoarmă în cărucior sau în mașină;
    • Oferim o rutină mai lungă, în toată perioada de tranziție. De multe ori, o conectivitate mai lungă și mai bună poate ajuta copilul să treacă mai ușor prin această perioadă grea;
    • Ora de culcare de noapte poate fi devreme, pentru a recupera în timpul nopții cel de-al doilea somn pe care în timpul zilei îl refuză.

    Pentru un copil care deja reușește să adoarmă independent până la această vârstă, trecerea poate fi mai ușoară, va reuși să lege mai multe cicluri de somn fără prea mult ajutor și în scurt timp să doarmă legat peste 2 ore.

    Însă chiar și în cazul lui, obișnuit cu faptul că în mod normal va mai avea parte de o repriză de somn, se poate trezi după 1 oră.

    În această situație, îl putem lăsa să se linișteasca singur măcar 15 minute, pentru a-i oferi șansa de a readormi și astfel va învăța să doarmă legat cel puțin 2 ore.

    Este nevoie însă de timp, răbdare și consecvență.

    Tranziția de la 1 somn la niciun somn pe zi

    Se poate întâmpla oricând între 3 și 6 ani.

    Până la vârsta de 4 ani, cca 50% dintre copii au nevoie de somnul de prânz, chiar dacă acesta poate dura mai puțin.

    Nevoia somnului de prânz este strâns legată de durata somnului de noapte.

    Dacă acesta doarme în jur de 11-12 ore noaptea, copilul va renunța la somnul de prânz cu ușurință până la vârsta de 3,5 ani.

    Înainte de a renunța complet la somnul de prânz, este bine să ne asigurăm că nu au fost anumite evenimente în viața copilului nostru care să-l facă să nu-și mai dorească să doarmă la prânz, cum ar fi:

    • Apariția unui frățior/surioară;
    • Mutarea într-o nouă locuință;
    • Un eveniment important ce a avut loc în ultima perioadă și asta îl face să-și dorească să nu mai rateze nimic;
    • Renunțarea la pampers;
    • Mutarea prea timpurie din pătuț la un pat de toddler – vom face această schimbare când își dorește copilul, când va cere el acest lucru, altfel va fi extrem de curios să coboare din pat pentru a exploata mai mult și astfel să rateze somnul de prânz.

    Semne că este pregătit să renunțe la somnul de zi:

    • Copilul nu pare obosit în momentul în care îl punem la somn;
    • Îi este din ce în ce mai greu să adoarmă la somnul de prânz;
    • Dacă doarme totuși la prânz, adoarme foarte greu la somnul de seară sau nu pare obosit;
    • Sare peste somnul de zi fără să fie morocănos, agitat sau mult prea obosit la primele ore ale serii;

    Cum facem tranziția?

    • O perioadă de timp oferim un somn de noapte mai devreme decât ora obișnuită de somn, pentru a evita oboseala;
    • Oferim o perioadă de liniște la prânz, chiar dacă nu doarme, să se facă trecerea cât mai lin;
    • Putem construi împreună un set de reguli de somn, care să includă programul și rutina de somn.

    Dacă ai nevoie de ajutor în gestionarea programului sau schimbarea metodei de adormire, programează o consultație de o oră aici, pe prima pagină.

  • Cum a fost la a VI-a ediție a Conferinței Naționale de Somnologie Pediatrică

    Cum a fost la a VI-a ediție a Conferinței Naționale de Somnologie Pediatrică

    Cuprins:

    1. Somnolog sau consultant în somn?
    2. Idei de la conferința de somnologie pediatrică
    3. Cu ce am rămas?

    Am participat luni și marți pentru prima oară la Conferința Națională de Somnologie Pediatrică, un eveniment absolut necesar în contextul actual, în care informațiile despre somnul copiilor sunt atât de contradictorii pentru părinții români, atât online cât și în cabinetele pediatrice.

    Coordonatorul științific al conferinței este dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu supraspecializare în somnologie pediatrică și Coordonator al Centrului de Somnologie Pediatrică Policlinica Băneasa.

    Evenimentul este dedicat cadrelor medicale, și mă bucur mult că am putut participa ca și consultant în somnul copiilor și pentru prima dată cu o colegă consultant, Ana Maria Bunea de la I love sleep, Baby. Ana și-a luat recent certificarea, tot de la Family Sleep Institute, ca și mine. Împreună ne-am organizat notițele și a ieșit acest rezumat al conferinței, care sperăm să vă fie de folos. 

    Somnolog sau consultant în somn?

    Care este diferența dintre un somnolog și un consultant în somn?

    Somnologul se ocupă de aspectele clinice ale somnului – apnee în somn, insomnii, sindromul picioarelor neliniștite (restless legs syndrome), Tulburarea de mișcare periodică a picioarelor în somn, narcolepsie (boala somnului – manifestată prin somnolență acută), dereglări ale ritmului circadian și altele. 

    Consultantul în somn recomandă un plan de acțiune pentru a rezolva problemele de somn din cauze nemedicale: program nepotrivit de somn, asocieri de somn care previn adormirea independentă a copiilor, un mediu de somn prea stimulant sau activități nepotrivite în perioadele de veghe, care inhibă adormirea. 

    Idei de la conferința de somnologie pediatrică

    La Conferința Națională de Somnologie Pediatrică de anul acesta au fost invitați specialiști din diverse arii legate de somnologie. Am transcris ideile cele mai importante din discursurile acestora.

    Silvia Miano, expert în medicina somnului cu peste 20 de ani în cercetare, șef de clinică (Sleep center) la Spitalul Civic din Lugano, Elveția, a prezentat tipurile de insomnii la copii:

    • Insomnia comportamentală, cauzată de asocierile de somn învățate de cei mici (”learned sleep-preventing associations”)
    • Insomnia cauzată de factori medicali, neurologici, psihiatrici, sociali sau de mediu.

    Despre tulburările de somn 

    Statistica ne spune că 30-40% dintre copiii sub 6 ani sunt afectați de tulburări de somn. Majoritatea tulbrurărilor de somn sunt însă trecute cu vederea din două motive

    • Părinții nu le menționează când merg la controale pediatrice
    • Pediatrii nu întreabă despre somnul copiilor

    Abordările greșite ale părinților, care nu doar că împiedică rezolvarea tulburărilor de somn, dar și duc la accentuarea lor sunt două credințe limitative:

    • Problemele de somn vor trece cu timpul
    • Nu există soluții pentru problemele de somn ale copilului lor 

    Tulburările de somn ale copiilor le afectează negativ ritmul de creștere, comportamentul, capacitatea de învățare și în cele din urmă, ca efect indirect, întreaga familie. 

    Cum știm dacă un copil suferă de tulburări de somn?

    • Are dificultăți la adormire
    • Nu poate susține somnul (somnuri scurte, treziri dese)
    • Are treziri foarte matinale (5 dimineața)
    • Refuză să meargă la culcare la timp
    • Are dificultăți la adormire fără intervenția unui părinte 

    În cazul insomniei cronice, un copil:

    • Este obosit tot timpul
    • Nu poate fi atent și concentrat prea mult timp la o activitate
    • Nu interacționează bine din punct de vedere familial și social – relațiile au de suferit
    • Este iritabil
    • Îi este somn toată ziua
    • Are probleme comportamentale (hiperactiv, impulsiv, agresiv)
    • Nu are chef de nimic, îi lipsesc motivația și inițiativa
    • Este predispus la accidente (se împiedică ușor, cade, se lovește des)

    Recomandările Dr. Silvia Miano în ceea ce privește rezolvarea tulburărilor de somn pediatrice sunt păstrarea unui program de somn potrivit vârstei copilului și eliminarea asocierilor de somn folosind o metodă de intervenție comportamentală (aka sleep-training), prin extincție sau extincție treptată.

    În alt discurs al unor doctori specialiști din Clubul Regal al Medicilor au fost analizate tulburările de somn în cazul copiilor cu TSA (Tulburări de spectru autist). Fără să intrăm mult în detalii, ceea ce mi-a atras atenția a fost întârzierea cu care sunt puse diagnosticele de autism în cazul copiilor. Cu cât sunt descoperite mai devreme tulburările de spectru autist, cu atât mai repede se pot lua măsuri. 

    Astfel:

    • Vârsta medie la care au apărut primele îngrijorări ale părinților este de 1 an și 7 luni
    • Vârsta medie a diagnosticului: 2 ani și 10 luni 

    Mai mult de un an între primele îngrijorări și diagnostic înseamnă o întârziere foarte mare pentru intrarea în programul terapeutic.

    Dr. Marinela Bănică, medic specialist ortodonţie şi ortopedie dento-facială, a avut o prezentare excelentă despre intervențiile maxilomandibulare în apneea obstructivă de somn la copii. Practic, prin tratament ortodontic se aliniază corect maxilarul cu mandibula, iar căile respiratorii sunt eliberate, respirația se corectează, iar apneea este rezolvată.

    Prof. Dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății a vorbit despre legătura dintre activitatea fizică, sedentarism și somnul copiilor. Recomandările OMS pe vârste legate de activitatea fizică și necesarul de ore de somn din 24h:

    • Copii mai mici de 1 an 
      • cel puțin 30 de minute pe zi timp de activitate pe burtică (tummy-time)
      • să nu stea mai mult de 1h în aceeași poziție – cărucior, scaun de masă, sistem de purtare
      • să nu fie expuși la ecrane deloc
      • 14-17h de somn în primele 3 luni de viață, 12-16h de somn de la 4 luni la 11 luni
    • Copii de la 1 la 2 ani
      • Cel puțin 3 ore de activitate fizică de intensitate variabilă; more is better
      • să nu stea mai mult de 1h în aceeași poziție – cărucior, scaun de masă, sistem de purtare
      • De la 2 ani se pot uita la TV sau ecrane, dar maxim 1h și nu continuu; less is better
      • 11-14h de somn de calitate, cu program previzibil de somn, la ore potrivite
    • Copii de la 3 la 4 ani
      • Cel puțin 3h de activitate fizică, din care cel puțin 1h de activitate intensă; more is better
      • să nu stea mai mult de 1h în aceeași poziție – cărucior, scaun de masă, sistem de purtare
      • Timp la ecrane maxim 1h; less is better
      • 10-13h de somn de calitate, cu program previzibil la ore potrivite

    Un aspect foarte important adus în discuție de Dr. Raluca Teleanu, neuropediatru în cadrul Spitalului “Victor Gomoiu”, a fost cel al timpului petrecut de copii în fața televizorului, mai ales în contextul actual al pandemiei. 

    Dacă până acum copii petreceau mai mult la grădiniță sau la școală, în pandemie, cu părinții lucrând de la domiciliu și școlile închise sau mutate în online, copiii petrec mult mai mult timp acasă, implicit în fața televizorului. Astfel, pe lângă tulburările de atenție care pot apărea datorită expunerii continue la ecrane, simptomele fiind asemănătoare cu cele ale autismului, studiile recente arată că s-a înregistrat o scădere în calitatea și durata somnului copiilor. 

    Există și o veste bună totuși, copiii pot reveni și se pot bucura de realitate la câteva luni de la înlăturarea ecranelor sau limitarea timpului petrecut de copii în preajma lor. 

    În mod ideal, copiii de până la doi ani nu ar trebui să petreacă nici un minut în fața ecranelor și aici amintim laptop, tabletă, telefon, televizor, iar copiilor cu vârsta de până la 5 ani le trebuie limitată expunerea la o oră. Atenție! Nu o oră continuă de privit la TV sau pe tabletă, ci o oră însumată pe parcursul unei zile.

    Există multe aplicații și jocuri online destinate copiilor, care sunt marketate ca fiind educative și cu adevărat revoluționare pentru dezvoltarea cognitivă a copilului, dar, din păcate, este dovedit științific, este doar marketing. Fără implicarea părintelui în proces, copilul nu învață nimic din respectivele aplicații. 

    De ce sunt ecranele de evitat mai ales în cazul copiilor? 

    În primul rând imaginile din desene, reclame sau filme se succed cu o viteză amețitoare pentru un copil, acesta ajungând să își dorească aceeași stimulare continuă și rapidă și în în viața de zi cu zi. Lucru imposibil de recreat într-un mediu natural. 

    În al doilea rând lumina albastră, date de ecrane, inhibă producția de melatonină, popular numită, hormonul somnului. Așa că, dacă în contextul actual, nu puteți limita accesul copiilor la ecrane din cauza școlii online, asigurați-vă că aceștia nu au acces la ele măcar cu două ore înainte de somn. 

    În mod evident, pandemia ne-a dat viața peste cap tuturor și ne-a făcut să ne regândim prioritățile. Printre aspectele vieții care au fost afectate se află și somnul. Atât cel al copiilor cât și al adulților. Pentru a naviga mai ușor această perioadă, cu toții avem nevoie de un somn neîntrerupt și odihnitor. 

    Așa cum spune și Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, care descurajează cosleepingul (în sensul de împărțirea patului și nu a camerei), să nu uităm de bunele practici când vine vorba de somnul celor mici, ABC-ul somnului – Alone, Back, Crib (Singur, Pe spate, În pătuț). 

    Cu ce am rămas?

    Ca și concluzie generală și recomandare pentru voi, aveți grijă de somnul copiilor voștri – faceți-le un program de somn potrivit vârstei, jucați-vă activ, învățați-i să adoarmă singuri pentru a avea un somn odihnitor cu adevărat, iar dacă aveți orice suspiciune că nu respiră bine în somn (dorm cu gura deschisă sau sforăie), că au ceva carențe în organism (anemia de fier poate influența negativ somnul), că au alergii, dermatită, întârzieri în dezvoltare (nu se uită când ieșiți sau intrați în cameră, nu se concentrează, au întârzieri în înțelegere și limbaj), apelați la un specialist. Vorbiți cu medicul pediatru, puneți întrebări. Nu vă mulțumiți cu un consult de 5 minute și o foaie cu 3 siropuri. Căutați un medic care vă ascultă și căruia îi pasă. It takes a village to raise a child, și parte din satul ăsta sunt și specialiștii.

    A fost o experiență emoționantă să ascultăm în contextul unei conferințe naționale dedicată cadrelor medicale, informații în care credem și pe care eu personal le promovez de peste doi ani. Suntem pe drumul cel bun, cu fiecare pediatru și fiecare consultant în somn care informează corect mai departe ❤️

  • Salturile mentale – Săptămânile minune

    Salturile mentale – Săptămânile minune

    Cuprins:

    1. Ce este un salt mental?
    2. Cât durează un salt mental?
    3. Când apar salturile mentale?
    4. Somnul și salturile mentale
    5. Nu renunța la al doilea somn prea devreme
    6. Cum îl pot ajuta pe copilul meu să facă mai ușor saltul mental?

    Discuția despre salturile mentale poate începe de la orice ”problemă” de comportament pe care nu știm cum să o interpretăm, nu mai zic de rezolvat. Bebeluș agitat, copil care deși știe să meargă singur, vrea foarte mult în brațe, somnul îi este agitat și durează mult până adoarme. Te frămânți și te întrebi oare ce se întâmplă.

    Dacă ai eliminat toate cauzele medicale posibile, probabil copilul tău face un salt mental.

    Ce este un salt mental?

    Saltul mental este o perioadă de dezvoltare cognitivă accelerată, în care copilul tău învață lucruri noi. Creierul face asocieri noi, iar acest lucru are ca efect un sentiment de nesiguranță. Așa se explică dorința de a sta mai mult în brațe și mârâiala mai accentuată.

    Felul în care vede copilul tău lumea se schimbă brusc, lucrurile nu mai sunt percepute la fel. Nu e în zona lui de confort în perioada saltului, îi este mai greu. Saltul este de fapt asimilarea și integrarea acestor schimbări din creier – transformarea lor în noua realitate și în noi abilități fantastice.

    Saltul mental este diferit de puseul de creștere.

    Saltul mental este despre dezvoltarea cognitivă, iar puseul de creștere despre dezvoltarea fizică a copilului. Se poate ca perioadele să se suprapună însă.

    Cât durează un salt mental?

    Un salt mental poate dura câteva săptămâni, dar perioada furtunoasă, cea mai intensă durează în medie 4-5 zile. Unele salturi mentale trec neobservate, altele (cum ar fi cel de 6 luni și de la 1 an) se manifestă mai puternic.

    Partea bună este că după această perioadă agitată, vei începe să observi noile abilități ale copilului tău.

    Când apar salturile mentale?

    Salturile mentale se calculează de la data estimată a nașterii (nu de la data reală). Salturile pot apărea cu o săptămână mai devreme sau mai târziu față de tabelul de mai jos.

    Salt mental Săptămâna
    (de la data estimată a nașterii)    		 Noile achiziții Caracterizare
    Salt mental 1

    Săptămâna 5

    (în jur de  1l1s)

    		 Senzații Copilul devine mai conștient de stimulii fizici.
    Salt mental 2

    Săptămânile 8-9

    (în jur de 2l-2l1s)

    		 Modele Copilul recunoaște diferite modele, folosește mai mult propriile simțuri.
    Salt mental 3

    Săptămâna 12

    (în jur de 3l)

    		 Tranziții fine Începe să aibă mai mult control asupra propriului corp.
    Salt mental 4

    Săptămânile 15- 19

    (în jur de 3l2s-4l2s) 

    		 Evenimente Începe sa recunoască secvențe de evenimente.
    Salt mental 5

    Săptămânile 23-26 

    (în jur de 5l1s-6ls)

    		 Relații Începe să perceapă distanța fizică și relațiile cauză-efect.
    Salt mental 6

    Săptămânile 34-37

    (în jur de 7l2s-8l2s)

    		 Categorii Copilul învață că anumite elemente pot fi grupate.
    Salt mental 7

    Săptămânile 42-46

    (în jur de 9l2s-10l2s)

    		 Secvențe Învață detalii despre ordinea lucrurilor
    Salt mental 8

    Săptămânile 51-54

    (în jur de 11l2s-12l2s)

    		 Programe Învață că sunt mai multe moduri de a face același lucru.
    Salt mental 9

    Săptămânile 60-64

    (în jur de 15l-16l)

    		 Principii Începe să își dezvolte capacitatea de setare de obiective.
    Salt mental 10

    Săptămânile 71-75

    (în jur de 17l3s-18l3s)

    		 Sisteme Înțelege diferite sisteme și începe să aibă noțiunea de sine, conștiință și decizie.
    Sursa tabel: https://mamisicopilul.ro/

    Somnul și salturile mentale

    Dacă ai observat deja schimbări ale somnului în timpul salturilor mentale, trebuie să știi că este normal. Bebelușul tău care dormea bine până la 4 luni, deodată nu mai adoarme ușor și se trezește des.

    Cel mai important în această perioadă este să nu formezi obiceiuri noi de somn, pe care nu ai vrea să le menții pe termen lung. Ca să fie mai ușor poți să prelungești rutina de seară dinainte de somn. În felul acesta îi ești mereu aproape și respecți programul de somn specific vârstei.

    <h2id=”5″>Nu renunța la al doilea somn prea devreme

    În timpul saltului mental de la un an, unii copii refuză să doarmă la unul din somnuri, iar părinții cred că este timpul pentru tranziția la un singur somn de zi. Trecerea prematură la un singur somn de zi, înainte de vârsta la care copiii sunt pregătiți pentru asta din punct de vedere al dezvoltării, produce oboseală, iar oboseala acumulată în timp se recuperează mai greu.

    Încearcă să menții două somnuri de zi, chiar dacă sunt zile în care doarme o singură dată. Chiar dacă ți se pare o veșnicie, după perioada agitată, copilul va dormi din nou bine.

    Cum îl pot ajuta pe copilul meu să facă mai ușor saltul mental?

    • Oferă-i mai multă atenție, mai multă afecțiune;
    • Păstrează limitele deja stabilite, ca să aibă siguranța cu care este obișnuit;
    • Evită schimbările mari în perioada saltului mental – lumea lui este deja dezechilibrată, devierile de la rutina zilnică pot face lucrurile mai grele pentru el.
    • Păstrează-ți calmul, pentru a-i oferi echilibru
    • Adaptează activitățile și joaca astfel încât să îi dai ocazia să exerseze abilitățile noi pe care și le dezvoltă și pentru a-l ajuta să se obișnuiască cu schimbările.
    • Identifică perioadele de salt mental pentru a fi pregătită pentru schimbare.
    • Sărbătorește saltul mental! Copilul tău crește și se transformă, învață lucruri noi și te va surprinde în curând.

    Poți urmări pe calendar perioadele de schimbare ale copilului tău cu aplicația The Wonder Weeks (14.99 lei).

    Iar dacă ai nevoie de ajutor pentru a înțelege somnul copilului tău mai bine, sunt aici.

    Site-ul oficial The Wonder Weeks: https://www.thewonderweeks.com

    </h2id=”5″>

    Traducător: Iulia Apostol

  • Programul optim de somn al copiilor pe vârste

    Programul optim de somn al copiilor pe vârste

    Programul de somn al copiilor depinde atât de intervalele maxime de activitate dintre somnuri (perioadele de veghe), astfel încât să nu devină prea obosiți, cât și de orele biologice de somn la care organismul se așteaptă să primească odihnă. În funcție de personalitatea copilului, activitățile din timpul zilei, perioade de achiziții sau erupții dentare, programul este flexibil, astfel încât somnul să fie de calitate.

    Vrei un program de somn clar și adaptat vârstei copilului tău?
    Am pregătit două ghiduri special pentru tine:
    🌙 Ghid Program de Somn 0–6 luni
    🌙 Ghid Program de Somn 0–5 ani

    Somnul bebelușului de 0-2 luni

    În primele săptămâni de viață somnul este dezorganizat, iar nevoia de somn este foarte mare. Bebelușul are nevoie să doarmă din nou la maxim 60 de minute de la trezirea precedentă. Sunt normale somnurile scurte, de 20-30 de minute.

    Somnul bebelușului de 2-5 luni

    De pe la 12 săptămâni începe să se dezvolte ritmul circadian de somn, ceasul intern care dictează când are nevoie organismul de somn. Treptat, bebelușii încep să doarmă mai multe ore legate noaptea, iar ziua cresc perioadele de activitate de la 60 de minute la 90 de minute. Până în jur de 5 luni se aplică regula de 90 de minute: somn la 90 de minute după trezirea din somnul precedent. Ora de culcare de seară este în jur de 7-8, în funcție de ultimul somn de zi.

    Somnul bebelușului de 5-7 luni

    La această vârstă crește perioada de activitate la 2 ore – 2h30 între somnurile de zi. Programul de somn optim: primul somn la ora 9, al doilea la 12, al treilea la 3, culcarea de seară în jur de 7. Spre sfârșitul perioadei se face trecerea de la trei somnuri de zi la două.

    Somnul bebelușului de 7 luni – 1 an și ceva

    Între 7 luni și 9 luni se face trecere de la 3 trei somnuri de zi la două. Orele biologice pentru două somnuri sunt 9 și la 13, cu o culcare de seară la 3 ore – 3 ore și jumătate de la trezirea din somnul de prânz. Pe perioada tranziției însă, se poate ca somnul de prânz să înceapă mai devreme sau să fie mai scurt. În acele zilele, oferiți un al treilea somn din care bebelușul să se trezească cel târziu la 4:30, pentru a proteja ora de culcare de seară.

    Programul cu două somnuri de zi are ca perioade de veghe 2h-2h30 (de la trezirea de dimineață până la primul somn al zilei), 2h30-3h (între somnul de dimineață și cel de prânz) și 3h – 3h30 (de la trezirea din somnul de prânz până la culcarea de seară).

    Vrei să știi exact cum să îți ajuți copilul să doarmă mai bine, fără nopți nedormite și fără stres?
    👉 Descoperă acum Ghidul de Sleep-Training! Îți va oferi pașii clari și susținerea de care ai nevoie pentru un somn liniștit – al copilului și al întregii familii.

    ⭐️ Vezi ghidul aici ⭐️

    Trecerea la un singur somn de zi, în jur de 1 an și 4 luni

    Tranziția de la două somnuri de zi la unul singur se face în jur de 1 an și 4 luni, pentru unii copii mai devreme, pentru alții mai târziu. Dacă timp de trei săptămâni copilul mai mult doarme un singur somn decât două pe zi, este momentul să faceți tranziția la un singur somn. Pe perioada tranziției, somnul de prânz va fi în jurul orei 11-12, iar culcarea de seară la 5-6, până când copilului îi crește rezistența și poate ajunge la ora biologică de somn pentru somnul de prânz – ora 13, iar somnul de prânz se prelungește până la 2-3 ore. Astfel ora de culcare de seară ajunge să fie în jur de 7 (la maxim 4 ore de la trezirea din somnul de prânz). Treptat, pe parcursul a câteva săptămâni, programul cu un singur somn de zi se consolidează și somnul de prânz devine consistent.

    Înspre doi ani, copiii încep să își prelungească perioada de activitate de seară până la 4h30, cu o culcare în jur de 7:30.

    Somnul copilului după 2 ani

    Este recomandată păstrarea somnului de prânz până la vârsta școlară și înlocuirea lui cu o oră de pauză, stat în pat, în cazul în care copilul refuză să doarmă. Ora de culcare de seară rămâne cel târziu 8.

    Fiecare copil este unic

    Informațiile despre intervalele de activitate dintre somnuri și orele optime de somn sunt orientative. Unii copii rezistă mai mult decât intervalele menționate mai sus, alții dorm mai puțin pe timp de zi și mai mult noaptea.

    Cunoaște-ți copilul, ca să descoperi orele la care adoarme ușor și doarme bine. Asigură-te că este odihnit. Pe fond de oboseală acumulată, semnele de somn sunt mascate de agitație continuă și suprastimulare, până în punctul în care copilul nu pare obosit niciodată. În acest caz, orientează-te după orele de mai sus, pentru a-l ajuta să se odihnească.

    Ore biologice sau perioade de veghe?

    Depinde de copil. Sunt copii care funcționează mai bine pe ore fixe, organismul lor are un ritm previzibil, alții care au nevoie de perioade de veghe diferite în funcție de somnul precedent. Armonizează programul de somn cu ritmul natural al copilului, pentru a-l ajuta să se odihnească.

    Oricând vezi că programul nu mai funcționează sau copilul tău a acumulat oboseală, fă un reset conform tabelului din articol.

    Cel mai important

    1. Pune copilul la somn cu 10-15 minute mai devreme decât ora la care ar trebui să adoarmă
    2. Dacă îi ia mai mult de 20 de minute să adoarmă, înseamnă că a fost prea devreme SAU prea târziu. Dacă e doar agitat și activ probabil a fost prea devreme pus la somn. Dacă e și mârâit, înseamnă că a ratat ora de somn și e supraobosit.
    3. Ai răbdare și fii consecvent- orice schimbare de program are nevoie de minim 4-5 zile ca să aibă efect.

    Știi, copilul tău poate dormi bine. Dacă ai nevoie de ajutor, te invit să programezi o ședință de o oră ca să te ajut, la contact@naninanibebelus.ro, pe Facebook și Instagram.